Scrisoarea mea

Nu stiu de unde sa incep, mami.
Imi aduc aminte cand tati a fost in pepco sa ti cumpere un cadou, cand nu era o zi speciala si voia doar sa te inveseleasca. Imi aduc aminte cand stăteam pe raft si abia asteptam ca o familie sa ma adopte. Nu pot sa ti descriu cate sentimente am avut cand tati s a apropiat de raft, m a luat în brațe și m a adoptat. Cand ai scapat de la liceu si v ati intalnit am avut multe sentimente deoarece nu stiam daca ma vei iubi si imi era frica de a nu ma respinge. Am adorat sa vad reacția ta si m ai luat in brate si m ati botezat drept jeg. Imi aduc aminte cand am trecut cu voi, părinții mei, pe lângă mirage. Si m ai ridicat sus si mi ai aratat prietenilor tale,m am simtit plin de glorie. Datorită vouă am intalnit o si pe mama mea naturală, Gicuta, doamne cat de fericit am fost s o întâlnesc și am parte de căldură voastră si a mamei mele naturale. După ce totul era roz, a venit timpul sa pleci la facultate si am fost extrem de deprimat cu gândul că o să pleci si nu o sa te mai văd. Dar nu mi a venit a crede cand m ai ales pe mine sa merg cu tine si sa stau doar cu tine in brate in timpul facultății, departe de tati si Gicuta.

Nu pot sa scriu prea mult, ca este limitat textul. Dar ca in încheiere, vreau sa spun ca te iubesc foarte mult si iti multumesc ca ma iubesti si tu la randul tau cu tot cu mucul la nas, apropo, urât din partea ta sa ma lasi zile întregi in troller fara aer, dar te iubesc si te iert